网曝黑料

Anorexia ?i bulimia

Anorexia and bulimia

Below is a Romanian translation of our information resource on anorexia and bulimia. You can also view our other Romanian translations.

Sper?m c? aceste informa?ii v? vor fi de ajutor dac?:

  • v? g?ndi?i constant la greutatea dumneavoastr? ?i la imaginea propriului corp
  • crede?i c? alimenta?ia sau dieta dumneavoastr? pot fi o problem?
  • realiza?i c? folosi?i obsesiv alte metode de sl?bit, de exemplu face?i exerci?ii fizice ?n exces sau v? provoca?i v?rs?turi
  • crede?i c? a?i putea avea anorexie sau bulimie
  • celelalte persoane sunt ?ngrijorate de faptul c? a?i sl?bit prea mult
  • ave?i un prieten sau o rud?, un fiu sau o fiic? care are o problem? de acest fel.

?n acest material informativ nu sunt abordate problemele legate de excesul de greutate.

Introducere

To?i avem obiceiuri alimentare diferite. Exist? o mul?ime de ?stiluri de alimenta?ie” care ne pot ajuta s? r?m?nem s?n?to?i. Dar exist? ?i unele care sunt generate de sentimentul puternic de team? c? vom deveni supraponderali, care de fapt ne d?uneaz? s?n?t??ii. Acestea sunt numite ?tulbur?ri de alimenta?ie” ?i implic?:

  • consumul ?n exces de alimente
  • consumul foarte redus de alimente
  • eliminarea caloriilor prin metode d?un?toare.

De fapt, ?tulbur?rile de alimenta?ie” implic? de obicei mult mai mult dec?t comportamentul alimentar, de aceea persoanele afectate de acestea se g?ndesc ?n mod constant cum s? evite s? consume calorii, cum s? le ?ard?” sau cum s? scape de ele. De asemenea, ??i verific? greutatea ?i aspectul fizic tot timpul ?i sunt reticente s? se priveasc? ?n oglind? sau s? apar? ?n fotografii pentru a se asigura c? nu au luat ?n greutate.

Aceast? bro?ur? abordeaz? dou? tulbur?ri alimentare: anorexia (lat. Anorexia Nervosa) ?i bulimia (lat. Bulimia Nervosa). De?i cele dou? tulbur?ri de alimenta?ie sunt prezentate separat,

  • simptomele anorexiei ?i bulimiei sunt adesea amestecate
  • ?n plus, persoanele pot trece de la bulimie la anorexie, sau pot ?ncepe cu simptome de anorexie ?i s? dezvolte ulterior simptome de bulimie.

Cine sufer? de tulbur?ri de alimenta?ie?

Fetele ?i femeile sunt de 10 ori mai predispuse dec?t b?ie?ii ?i b?rba?ii s? sufere de anorexie sau bulimie.

Cu toate acestea, tulbur?rile de alimenta?ie par s? devin? din ce ?n ce mai frecvente la b?ie?i ?i b?rba?i. Ace?tia sunt mai predispu?i s?-?i dezvolte tulburarea ?n asociere cu exerci?ii fizice ?n exces ?i cu dorin?a de a avea mai degrab? o constitu?ie atletic?, cu mu?chii bine dezvolta?i, dec?t una astenic?.

Anorexia

Care sunt semnele?

V? da?i seama c?:

  • v? face?i griji din ce ?n ce mai mult cu privire la greutatea dumneavoastr?
  • m?nca?i din ce ?n ce mai pu?in ?i num?ra?i caloriile
  • face?i exerci?ii fizice din ce ?n ce mai mult, pentru a arde caloriile
  • dori?i ?n permanen?? s? pierde?i ?n greutate, chiar ?i atunci c?nd greutatea dumneavoastr? este mult mai mic? dec?t greutatea sigur? pentru v?rsta ?i ?n?l?imea dumneavoastr?
  • fuma?i mai mult sau mesteca?i gum? pentru a v? men?ine o greutate mic?
  • v? verifica?i ?n mod obsesiv greutatea, forma corpului sau reflexia ?n oglind?
  • evita?i situa?iile sociale care pot implica consumul de alimente
  • purta?i haine largi pentru a v? ascunde corpul
  • consuma?i excesiv ap? ?nainte de a v? c?nt?ri
  • exclude?i anumite grupuri de alimente ?i considera?i c? unele alimente sunt ?bune” ?i altele ?rele”
  • evita?i orele de mas?, ?n special la ?coal?
  • v? pierde?i apetitul pentru sex
    • La fete sau femei: menstrua?ia lunar? devine neregulat? sau se opre?te.
    • La b?ie?i sau b?rba?i: erec?iile ?i ejacul?rile nocturne se opresc, testiculele se mic?oreaz?.

Unele persoane observ? faptul c? au dezvoltat ?i alte tendin?e obsesive, cum ar fi nevoia de a respecta rutine ?i orare stricte, sau poate frica de ?contaminare”, nevoia de a studia sau de a lucra tot timpul, sau dificultatea de a cheltui bani ?n mod adecvat.

C?nd ?ncepe?

Acum ?tim faptul c? persoanele de orice v?rst? pot avea anorexie, dar aceasta ?ncepe de obicei ?n perioada de adolescen??. Anorexia afecteaz? ?n jur de:

  • 1 fat? de cincisprezece ani la fiecare 150
  • 1 b?iat de cincisprezece ani la fiecare 1000.

Ce se ?nt?mpl??

  • Consuma?i foarte pu?ine calorii ?n fiecare zi. M?nca?i ?s?n?tos”: fructe, legume ?i salate, dar acestea nu v? ofer? suficient? energie.
  • De asemenea, este posibil s? face?i exerci?ii fizice, s? lua?i pastile de sl?bit sau s? fuma?i mai mult pentru a v? men?ine greutatea mic?.
  • Nu v? da?i voie s? m?nca?i, dar cump?ra?i m?ncare ?i g?ti?i pentru alte persoane.
  • V? este, ?n continuare, la fel de foame ca ?ntotdeauna ?i v? da?i seama c?, de fapt, nu v? pute?i opri de la a v? g?ndi la m?ncare.
  • V? sperie tot mai mult ideea de a lua ?n greutate ?i sunte?i tot mai hot?r?t(?) s? v? men?ine?i greutatea mult sub valorile normale.
  • Este posibil ca membrii familiei dumneavoastr? s? fie primii care observ? c? a?i sl?bit ?i a?i pierdut ?n greutate.
  • Este posibil s? nu reu?i?i s? le spune?i celorlal?i c?t de mult m?nca?i ?n realitate ?i c?t de mult pierde?i ?n greutate.
  • De asemenea, este posibil s? v? provoca?i v?rs?turi dac? m?nca?i ceva ce nu v-a?i dat voie s? consuma?i, mai ales dac? pierde?i controlul asupra cantit??ii consumate ?i ajunge?i s? m?nca?i ?n exces. ?ns? aceast? afec?iune este cunoscut? sub numele de ?anorexie, subtip m?ncat compulsiv ?i comportament de eliminare”, ?i nu bulimie. Persoanele care sufer? de bulimie au, prin defini?ie, greutatea ?n limite normale.

Bulimia

Care sunt semnele?

V? da?i seama c?:

  • v? face?i griji din ce ?n ce mai mult cu privire la greutatea dumneavoastr?
  • m?nca?i compulsiv (a se vedea mai jos)
  • v? provoca?i v?rs?turi ?i/sau folosi?i laxative sau alte metode pentru a elimina caloriile
  • ave?i menstrua?ia neregulat?
  • v? sim?i?i obosit(?)
  • v? sim?i?i vinovat(?)
  • v? p?stra?i o greutate normal? ?n ciuda ?ncerc?rilor de a ?ine regim.

C?nd ?ncepe?

Bulimia debuteaz? adesea la mijlocul adolescen?ei. Cu toate acestea, persoanele pot s? fie bolnave cu c??iva ani ?nainte s? simt? c? sunt preg?tite s? cear? ajutor. Cel mai des, acestea solicit? ajutor atunci c?nd via?a li se schimb?: c?nd ?ncep o nou? rela?ie sau c?nd se afl? ?n situa?ia de a-?i ?mp?r?i locuin?a cu alte persoane pentru prima dat?.

Aproximativ 4 dintre fiecare 100 de femei sufer? de bulimie la un moment dat ?n via?a lor, iar num?rul b?rba?ilor afecta?i este mai mic.

M?ncatul compulsiv

  • Lua?i cu asalt frigiderul sau merge?i s? cump?ra?i cantit??i mari de alimente bogate ?n calorii, pe care ?n mod normal le-a?i evita.
  • Apoi m?nca?i tot, repede, ?i de obicei pe ascuns.
  • Este posibil s? consuma?i mai multe pachete ?ntregi de biscui?i, cutii de ciocolat? ?i pr?jituri ?n doar c?teva ore.
  • Este posibil chiar s? lua?i m?ncarea altcuiva sau s? fura?i din magazine, pentru a v? satisface dorin?a de a m?nca compulsiv.
  • Momentele de supraalimentare pot ?ncepe ca o mas? planificat?, dar, din cauz? c? v-a?i impus restric?ii ?n ceea ce prive?te m?ncarea, v? da?i seama c? o simpl? por?ie nu v? satisface apetitul, astfel c? nu v? mai pute?i opri din m?ncat.
  • Dup? aceea, v? sim?i?i ?mbuibat(?), balonat(?) ?i, probabil, vinovat(?) ?i deprimat(?). ?ncerca?i s? sc?pa?i de m?ncarea pe care a?i consumat-o provoc?ndu-v? v?rs?turi sau folosind laxative. Este foarte inconfortabil ?i obositor, dar v? g?si?i blocat(?) ?n aceast? rutin? de m?ncat excesiv urmat de v?rs?turi ?i/sau purga?ii.

Tulburare de alimenta?ie compulsiv?

Dac? suferi?i de aceast? tulburare, ?ine?i regim ?i m?nca?i compulsiv, dar nu v? provoca?i v?rs?turi. 

Provoac? mult? suferin?? emo?ional?, ?i este posibil s? lua?i ?n greutate foarte mult.

Terapiile psihologice v? pot fi de ajutor, iar medicul de familie v? poate face o trimitere c?tre un IAPT (Serviciu de ?mbun?t??ire a accesului la terapiile psihologice).

Pute?i afla mai multe despre tratamentul acestei tulbur?ri pe .

Cum v? pot afecta anorexia ?i bulimia?

Dac? nu consuma?i suficiente calorii, este posibil s?:

Simptome psihologice

  • Dormi?i prost.
  • V? fie dificil s? v? concentra?i sau s? v? g?ndi?i cu claritate la altceva ?n afar? de m?ncare sau calorii.
  • V? sim?i?i deprimat(?).
  • V? pierde?i interesul fa?? de alte persoane.
  • Deveni?i obsesiv(?) cu privire la m?ncare ?i alimenta?ie (uneori chiar ?i cu privire la alte lucruri, precum sp?latul, cur??atul sau ordinea).

Simptome fizice

  • V? este mai greu s? m?nca?i, din cauz? c? stomacul vi s-a mic?orat.
  • V? sim?i?i obosit(?), sl?bit(?) ?i v? este frig pe m?sur? ce metabolismul ?ncetine?te.
  • Deveni?i constipat(?).
  • Observa?i modific?ri ale p?rului ?i pielii. Unor persoane le cade p?rul de pe cap, dar le cre?te un puf fin pe alte p?r?i ale corpului. Pielea devine uscat? ?i pot ap?rea escare de presiune.
  • Nu cre?te?i p?n? la ?n?l?imea la care ar trebui s? ajunge?i, sau pierde?i din ?n?l?ime av?nd o postur? ??ncovoiat?”.
  • Oasele devin fragile ?i se fractureaz? u?or.
  • Nu pute?i r?m?ne ?ns?rcinat?.
  • V? este afectat ficatul, mai ales ?n cazul ?n care consuma?i alcool.
  • ?n unele cazuri extreme se poate ajunge la deces. Anorexia are cea mai mare rat? de mortalitate dintre toate tulbur?rile psihologice.

Dac? v?rsa?i, este posibil s?:

  • v? pierde?i smal?ul din?ilor (acesta este dizolvat de acidul gastric din v?rs?turi)
  • ave?i o fa?? buh?it? (glandele salivare din obraji se umfl?)
  • observa?i c? inima bate neregulat, ceea ce ?nseamn? c? ave?i palpita?ii (v?rs?turile perturb? echilibrul s?rurilor din s?nge)
  • v? sim?i?i sl?bit(?)
  • v? sim?i?i obosit(?) tot timpul
  • ave?i fluctua?ii mari de greutate (a se vedea mai jos)
  • v? sunt afecta?i rinichii
  • ave?i crize de epilepsie
  • nu pute?i r?m?ne ?ns?rcinat?.

Dac? utiliza?i multe laxative, este posibil s?:

  • ave?i dureri de stomac persistente
  • vi se umfle degetele
  • constata?i faptul c? nu pute?i merge la toalet? f?r? a lua laxative (utilizarea constant? a laxativelor poate deteriora mu?chii intestinului)
  • ave?i fluctua?ii mari de greutate. Se pierd multe fluide ?n procesul de cur??ire a tubului digestiv cu ajutorul laxativelor, dar le recupera?i de ?ndat? ce be?i ap?, dup? aceea (nu se pierd calorii folosind laxative).

Ce cauzeaz? tulbur?rile de alimenta?ie?

Nu exist? un r?spuns simplu, dar toate ipotezele de mai jos au fost sugerate ca explica?ii:

  • Genetica: Exist? multe dovezi ale faptului c? tulbur?rile de alimenta?ie se transmit de la un membru al familiei la altul, chiar ?i atunci c?nd persoanele afectate nu tr?iesc neap?rat ?mpreun?. ?n plus, anumite gene fac persoanele respective mai vulnerabile, nu doar la tulbur?ri de alimenta?ie, ci ?i la afec?iuni asociate cu acestea.
  • Lipsa unui ?mecanism de oprire”: Majoritatea dintre noi putem ?ine diet? doar p?n? ?ntr-un punct, cu mult ?nainte ca organismul s? ne spun? c? este timpul s? ?ncepem din nou s? m?nc?m. Unele persoane care sufer? de anorexie pot s? nu aib? acest ?mecanism de oprire” al corpului ?i ??i pot men?ine greutatea corporal? periculos de mic? pentru o lung? perioad? de timp.
  • Controlul: A ?ine diet? poate fi foarte satisf?c?tor. Celor mai mul?i dintre noi le este familiar sentimentul de ?mplinire care apare atunci c?nd c?ntarul arat? c? am pierdut c?teva kilograme. Este bine s? sim?im c? ne putem controla ?ntr-un mod clar ?i vizibil. Este posibil ca greutatea s? fie singura parte a vie?ii dumneavoastr? asupra c?reia sim?i?i c? ave?i vreun control.
  • Pubertatea: Anorexia poate inversa unele dintre schimb?rile fizice ale transform?rii ?n adult: p?rul pubian ?i facial la b?rba?i, s?nii ?i menstrua?ia la femei. Acest lucru poate ajuta la am?narea unor necesit??i ale maturiz?rii, ?n special a celor sexuale.
  • Presiunea social?: Mediul social ne influen?eaz? puternic comportamentul. ?n societ??ile care nu pun prea mult? valoare pe caracteristica de a avea o constitu?ie slab? sunt mai pu?ine persoane cu tulbur?ri de alimenta?ie. ?n comunit??ile unde aceast? caracteristic? este apreciat?, cum ar fi ?colile de balet, sunt mai multe persoane cu tulbur?ri de alimenta?ie. ?Constitu?ia slab? este considerat? frumoas?” ?n cultura occidental?. Televiziunea, ziarele ?i revistele prezint? imagini ale unor persoane idealizate, ?sub?iate” ?n mod artificial. Pentru persoanele cu o imagine corporal? negativ?, ?i s?lile de sport ?i centrele de fitness pot consolida aceast? percep?ie negativ? despre sine. Deci, la un moment dat, fiecare dintre noi ?ncearc? s? ?in? o diet?. Este posibil ca unele persoane s? ?in? o diet? prea strict?, dar pentru o persoan? care ar putea fi expus? riscului de a dezvolta o tulburare de alimenta?ie, acest lucru poate face dieta s? devin? periculoas?, iar persoana respectiv? poate dezvolta anorexie.
  • Familia: Consumul de alimente este o parte important? a vie?ii noastre al?turi de ceilal?i oameni. Ne face pl?cere s? accept?m m?ncarea oferit?, ?i deseori refuzul nostru va sup?ra pe cineva. Acest lucru este valabil ?n mod deosebit ?n cadrul familiilor.  Este posibil ca a spune ?nu” la m?ncare s? fie singurul mod prin care sim?i?i c? v? pute?i exprima sentimentele, sau c? ave?i vreo influen?? asupra celor ce se ?nt?mpl? ?n familie.  Comunicarea deschis? ?i sincer? ?ntre persoana care sufer? ?i persoana de ?ngrijire este esen?ial?. De asemenea, este important s? nu judeca?i prea mult. Pe de alt? parte, o familie iubitoare va ?ncerca adesea s? v? protejeze de consecin?ele unei tulbur?ri de alimenta?ie, iar acest lucru poate ?nsemna c? tulburarea de alimenta?ie va ?ine mai mult.
  • Depresia: Majoritatea dintre noi am m?ncat pentru confort atunci c?nd am fost sup?ra?i sau poate doar plictisi?i. Persoanele cu bulimie sunt adesea deprimate ?i este posibil ca perioadele de supraalimentare s? ?nceap? ca o modalitate de a face fa?? sentimentelor de nefericire. Din p?cate, v?rs?turile ?i utilizarea laxativelor pot face s? v? sim?i?i la fel de r?u.
  • Stima de sine sc?zut?: Adesea, persoanele cu anorexie ?i bulimie nu au o p?rere bun? despre ele ?nsele ?i se compar? ?n mod dezavantajos cu ceilal?i. Pierderea ?n greutate poate fi o modalitate de a ?ncerca s?-?i dezvolte un sentiment de respect ?i valoare de sine.
  • Tulbur?rile emo?ionale: Fiecare dintre noi reac?ioneaz? diferit atunci c?nd ni se ?nt?mpl? lucruri negative sau c?nd via?a ni se schimb?. Anorexia ?i bulimia au fost asociate cu:
    • dificult??i ?n via??
    • abuz sexual
    • boal? fizic?
    • evenimente tulbur?toare: o moarte sau o desp?r?ire
    • evenimente importante: c?s?toria sau plecarea de acas?.
  • Cercul vicios: O tulburare de alimenta?ie poate continua chiar ?i atunci c?nd stresul ini?ial sau motivul pentru aceasta a trecut. Odat? ce stomacul vi s-a mic?orat, este posibil s? vi se par? inconfortabil ?i ?nsp?im?nt?tor s? m?nca?i.
  • Cauzele fizice: Unii medici consider? c? poate exista o cauz? fizic? pe care ?nc? nu o ?n?elegem.
  • Anumite boli ?i tratamente: Exist? o inciden?? relativ ridicat? a anorexiei la persoanele care sufer? de diabet, fibroz? chistic? sau alte boli ?n care dieta trebuie monitorizat? ?i, f?r? tratament adecvat, se pierde ?n greutate. Poate fi tentant s? v? neglija?i s?n?tatea pentru a pierde ?n greutate, dar acest lucru este deosebit de riscant.

B?rba?i, persoane cu nevoi speciale ?i copii mici

Este diferit la b?rba?i?

  • Tulbur?rile de alimenta?ie par s? fi devenit mai frecvente la b?ie?i ?i b?rba?i.
  • Tulbur?rile de alimenta?ie sunt mai frecvente la cei ale c?ror meserii necesit? o greutate corporal? mic? (sau gr?sime corporal? sc?zut?). Printre aceste ocupa?ii se num?r?: c?l?rie, culturism, lupte greco-romane, box, dans, ?not, atletism ?i canotaj.
  • Este posibil ca ?n zilele noastre b?rba?ii s? solicite ajutor pentru tulbur?rile de alimenta?ie, mai degrab? dec?t s? nu vorbeasc? despre ele ca ?n trecut.

Persoanele cu nevoi speciale ?i copiii mici

O dificultate de ?nv??are, autismul sau alte probleme de dezvoltare pot afecta alimenta?ia. De exemplu, unele persoane cu autism pot avea o antipatie fa?? de culoarea sau textura alimentelor ?i astfel s? refuze s? le m?n?nce.

Problemele alimentare ale copiilor pre-adolescen?i au mai mult de-a face cu textura alimentelor, cu faptul c? sunt ?preten?io?i” la m?ncare sau cu furia, mai degrab? dec?t cu dorin?a de a fi foarte slabi. Modalit??ile de a-i ajuta pe cei cu aceste probleme sunt destul de diferite de cele pentru cei cu anorexie ?i bulimie.

Am o problem??

Chestionarul ?SCOFF” utilizat de c?tre medici ?ntreab?:

  • V? provoca?i v?rs?turi (engl: sick) pentru c? sunte?i prea s?tul(?) ?i v? sim?i?i incomod?
  • V? ?ngrijoreaz? faptul c? a?i pierdut controlul (engl: control) asupra cantit??ii de m?ncare pe care o consuma?i?
  • A?i pierdut recent ?n greutate mai mult de 6 kilograme (engl: one stone) ?ntr-o perioad? de trei luni?
  • Considera?i c? sunte?i gras(?) (engl: fat) de?i ceilal?i v? spun c? sunte?i slab(?)?
  • A?i putea spune c? m?ncarea (engl: food) v? conduce via?a?

Dac? r?spunde?i ?da” la dou? sau mai multe dintre aceste ?ntreb?ri, este posibil s? ave?i o tulburare de alimenta?ie.

Cum m? pot ajuta singur(?)?

Uneori, bulimia poate fi gestionat? folosind un manual de autoajutor, cu ?ndrum?ri din partea unui terapeut.

De obicei, pentru anorexie este nevoie de sprijin specializat, din partea unei clinici sau a unui terapeut. Totu?i, este bine s? ob?ine?i c?t mai multe informa?ii despre op?iunile disponibile, astfel ?nc?t s? alege?i ce este mai bine pentru dumneavoastr?.

Face?i:

  • Respecta?i orele regulate de mas?: micul dejun, pr?nzul ?i cina. Dac? ave?i o greutate foarte mic?, lua?i ?i gust?ri diminea?a, dup?-amiaza ?i noaptea.
  • ?ncerca?i s? v? g?ndi?i la un mic pas pe care l-a?i putea face spre un mod mai s?n?tos de a m?nca. Dac? nu v? ?ncumeta?i s? lua?i micul dejun, ?ncerca?i s? sta?i la mas? c?teva minute diminea?a ?i s? consuma?i numai un pahar cu ap?. C?nd v-a?i obi?nuit s? face?i acest lucru, ad?uga?i ?i alimente. Consuma?i o cantitate mic?, chiar ?i numai o jum?tate de felie de p?ine pr?jit?, dar face?i acest lucru ?n fiecare zi.
  • Scrie?i zilnic ?ntr-un jurnal ce m?nca?i, c?nd m?nca?i ?i care v-au fost g?ndurile ?i sentimentele. Pute?i folosi aceast? metod? pentru a observa dac? exist? conexiuni ?ntre modul ?n care v? sim?i?i, lucrurile la care v? g?ndi?i ?i modul ?n care m?nca?i.
  • ?ncerca?i s? fi?i deschis(?) ?n privin?a lucrurilor pe care le consuma?i, at?t cu dumneavoastr?, c?t ?i cu alte persoane. A ascunde informa?ii este unul dintre aspectele unei tulbur?ri de alimenta?ie care izoleaz? persoana cel mai mult.
  • Aminti?i-v? c? nu trebuie ?ntotdeauna s? ob?ine?i rezultate: da?i-v? voie uneori s? v? elibera?i de presiune.
  • Aminti?i-v? c?, dac? pierde?i mai mult ?n greutate, ve?i sim?i mai mult? anxietate ?i depresie pe termen mediu, chiar dac? este posibil s? v? sim?i?i mai bine pe termen scurt.
  • Face?i dou? liste: una cu ceea ce v-a cauzat tulburarea alimentar?, cealalt? cu ceea ce a?i pierdut din cauza acesteia. O carte de autoajutor v? poate ajuta ?n acest sens.
  • ?ncerca?i s? fi?i bl?nd(?) cu corpul dumneavoastr?, nu-l pedepsi?i.
  • Asigura?i-v? c? ?ti?i care este o greutate rezonabil? pentru dumneavoastr? ?i c? ?n?elege?i de ce.
  • Citi?i pove?tile altor persoane despre experien?ele lor de recuperare. Le pute?i g?si ?n c?r?ile de autoajutor sau pe internet.
  • G?ndi?i-v? s? v? ?nscrie?i ?ntr-un grup de autoajutor, cum ar fi eat. ?i medicul dumneavoastr? de familie ar putea s? v? recomande unul.
  • Evita?i site-urile web sau re?elele de socializare care v? ?ncurajeaz? s? pierde?i ?n greutate ?i s? v? p?stra?i o greutate corporal? foarte mic?. Acestea v? ?ncurajeaz? s? v? deteriora?i s?n?tatea, dar nu vor face nimic pentru a v? ajuta atunci c?nd v? ?mboln?vi?i.

Nu face?i:

  • Nu v? c?nt?ri?i mai mult de o dat? pe s?pt?m?n?.
  • Nu v? petrece?i timpul uit?ndu-v? ?n oglind? ?i verific?ndu-v? corpul. Nimeni nu este perfect. Cu c?t v? uita?i mai mult la dumneavoastr?, cu at?t cre?te posibilitatea s? g?si?i ceva care nu v? place. Verificarea constant? poate face chiar ?i cea mai atractiv? persoan? nemul?umit? de modul ?n care arat?.
  • Nu v? izola?i de familie ?i prieteni. Este posibil ca dorin?a de izolare s? apar? pentru c? ace?tia cred c? sunte?i prea slab(?), dar leg?tura cu ei ar putea fi o solu?ie salvatoare.

Ce se ?nt?mpl? dac? nu cer ajutor sau nu ?mi schimb obiceiurile alimentare?

Majoritatea persoanelor care sufer? de o tulburare de alimenta?ie grav? vor ajunge s? urmeze un tratament de un fel sau altul, astfel c? nu este clar ce se va ?nt?mpla dac? nu se intervine deloc.

Cu toate acestea, se pare c? majoritatea tulbur?rilor de alimenta?ie grave nu se ?mbun?t??esc de la sine.

Unele persoane afectate de anorexie vor deceda.

Exerci?iile fizice f?cute c?nd corpul are o greutate mic? sunt periculoase, mai ales dac? face?i exerci?ii ?n aer liber pe vreme rece.

Ob?inerea de ajutor profesional pentru anorexie

Medicul dumneavoastr? de familie v? poate trimite la un specialist: consilier, psihiatru sau psiholog.

Pute?i alege un terapeut, grup de autoajutor sau clinic? privat?, dar este totu?i mai sigur s? v? anun?a?i medicul de familie despre ceea ce se ?nt?mpl?.

Este indicat s? v? face?i un control am?nun?it al s?n?t??ii fizice. Tulburarea dumneavoastr? de alimenta?ie poate fi cauza unor probleme fizice. Mai pu?in frecvent, este posibil s? ave?i o afec?iune medical? nerecunoscut?.

Cele mai eficiente tratamente vor depinde probabil de simptomele dumneavoastr? particulare, de v?rsta ?i situa?ia dumneavoastr?.

Primii pa?i dup? ce a?i primit trimitere pentru anorexie

  • Un psihiatru sau psiholog va dori mai ?nt?i s? discute cu dumneavoastr?, pentru a afla c?nd a ?nceput problema ?i cum s-a dezvoltat. Ve?i fi c?nt?rit(?) ?i, ?n func?ie de c?t de mult a?i pierdut ?n greutate, este posibil s? ave?i nevoie de un examen fizic ?i analize de s?nge. Cu permisiunea dumneavoastr?, psihiatrul va dori probabil s? discute ?i cu familia dumneavoastr? (?i poate ?i cu un prieten), pentru a vedea dac? poate oferi perspective diferite ?n leg?tur? cu situa?ia dumneavoastr?. Dac? nu dori?i ca familia dumneavoastr? s? fie implicat?, trebuie s? ?ti?i c? inclusiv pacien?ii foarte tineri au dreptul la confiden?ialitate. Acest lucru poate fi uneori necesar din cauza abuzului sau a stresului din familie.
  • Dac? locui?i ?nc? acas?, p?rin?ii dumneavoastr? ar putea prelua responsabilitatea de a verifica ce alimente consuma?i, cel pu?in la ?nceput. Acest lucru presupune asigurarea faptului c? ave?i mese regulate ?mpreun? cu restul familiei ?i c? ve?i consuma suficiente calorii. Ve?i consulta un terapeut ?n mod regulat, at?t pentru a v? verifica greutatea, c?t ?i pentru a primi sprijin.
  • Gestionarea acestei situa?ii poate fi stresant? pentru to?i cei implica?i, astfel ?nc?t ?i familia dumneavoastr? poate avea nevoie de sprijin. Acest lucru nu ?nseamn? neap?rat c? ?ntreaga familie trebuie s? mearg? la ?edin?e de terapie ?mpreun? (de?i acest lucru poate fi de ajutor atunci c?nd este vorba de persoanele mai tinere). ?n schimb, ?nseamn? c? familia dumneavoastr? poate primi sprijin pentru a ?n?elege ?i a face fa?? situa?iei. Cu toate acestea, implicarea p?rin?ilor al?turi de persoana afectat? ?i de psihiatru poate ajuta uneori ?n procesul de recuperare.
  • Ve?i avea posibilitatea s? discuta?i despre orice v? poate tulbura: rela?ii, studii, munc? sau provoc?ri legate de ?ncrederea ?n sine.
  • La ?nceput, probabil c? nu ve?i dori s? v? g?ndi?i s? reveni?i la o greutate normal?, dar ve?i dori s? v? sim?i?i mai bine. ?i pentru a v? sim?i mai bine, va trebui s? reveni?i la o greutate s?n?toas?. Va trebui s? ?ti?i:
    • Care este greutatea s?n?toas? ?n cazul dumneavoastr??
    • De c?t? m?ncare ave?i nevoie ?n fiecare zi pentru a ajunge la greutatea dorit??
    • Cum s? v? asigura?i c? nu v? ?ngr??a?i?
    • Cum v? pute?i asigura c? v? pute?i controla alimenta?ia?

Psihoterapie sau consiliere pentru anorexie

  • Acest lucru implic? discu?ia cu un terapeut, poate timp de o or? ?n fiecare s?pt?m?n?, despre g?ndurile ?i sentimentele dumneavoastr?. V? poate ajuta s? ?n?elege?i cum a ?nceput problema ?i cum pute?i schimba unele dintre modurile ?n care g?ndi?i ?i sim?i?i despre diverse lucruri. Poate fi tulbur?tor s? vorbi?i despre anumite subiecte, dar un terapeut calificat v? va ajuta s? face?i acest lucru ?ntr-un mod care s? v? ajute s? face?i fa?? mai bine dificult??ilor. De asemenea, v? va ajuta s? v? pre?ui?i mai mult propria persoan? ?i s? v? reconstrui?i stima de sine.
  • Versiunile care se concentreaz? ?n mod special pe aceste probleme ale terapiei cognitiv-comportamentale ?i ale terapiei interpersonale sunt adesea puse la dispozi?ia pacien?ilor, de ?ndat? ce starea lor este suficient de bun? pentru a beneficia de provoc?rile terapiei, mai degrab? dec?t s? fie mai stresa?i de acestea. S-au identificat indicii care arat? c? dac? face?i terapie ?n timp ce greutatea dumneavoastr? este mic? sau ?n sc?dere, stresul v? poate agrava situa?ia, ?n loc s? o ?mbun?t??easc?.
  • Uneori, terapia se poate face ?ntr-un grup restr?ns de persoane cu probleme similare.
  • Al?i membri ai familiei dumneavoastr? pot face parte din acest grup cu permisiunea dumneavoastr?.  Cea mai bine cercetat? form? de terapie familial? pentru anorexie este cunoscut? sub numele de ?Modelul Maudsley”. Adul?ii care au un partener pot fi trata?i ca un cuplu. De asemenea, rudele ?i persoanele de ?ngrijire pot fi programate separat pentru sesiuni de terapie, pentru a le ajuta s? ?n?eleag? ce vi s-a ?nt?mplat, cum pot lucra ?mpreun? cu dumneavoastr? la rezolvarea situa?iei ?i cum pot s?-i fac? fa??.
  • Tratamentul de acest tip poate dura luni sau chiar ani ?ntregi.
  • Medicul v? va sugera internarea ?ntr-un spital numai dac? ace?ti pa?i nu func?ioneaz? sau dac? sunte?i periculos de subponderal(?).

Tratament spitalicesc

?i acest lucru implic? un control al alimenta?iei ?i discu?ii despre probleme, dar ?ntr-un mod mai supravegheat ?i structurat. Vi se vor face:

  • Analize de s?nge, pentru a verifica dac? sunte?i anemic(?) sau dac? ave?i risc de infec?ie.
  • Verific?ri regulate ale greut??ii, pentru a se asigura c? lua?i treptat ?n greutate.
  • Alte investiga?ii fizice, care pot fi necesare pentru a monitoriza orice deteriorare a inimii, pl?m?nilor ?i oaselor.

Sfaturi ?i sprijin ?n ceea ce prive?te alimenta?ia ?i exerci?iile fizice

  • Este posibil s? face?i o consulta?ie la un nutri?ionist, pentru a discuta cu acesta despre alimenta?ia s?n?toas?: c?t de mult m?nca?i ?i cum s? v? asigura?i c? ob?ine?i to?i nutrien?ii de care ave?i nevoie pentru a v? men?ine ?n stare bun? de s?n?tate.
  • Este posibil s? ave?i nevoie de suplimente de vitamine ?i minerale pentru o perioad?, deoarece ar putea lipsi din corpul dumneavoastr? nutrien?i esen?iali.
  • Pute?i reveni la o greutate s?n?toas? doar m?nc?nd mai mult ?i acest lucru poate fi foarte dificil la ?nceput. Personalul medical v? va ajuta s?:
  • Stabili?i obiective rezonabile pentru cre?terea ?n greutate
  • M?nca?i ?n mod regulat
  • Face?i fa?? anxiet??ii pe care o sim?i?i
  • Medicul de familie v? va putea face trimitere la un fiziolog calificat, care s? v? sf?tuiasc? ?n leg?tur? cu cantitatea, tipul ?i intensitatea exerci?iilor fizice care v? vor fi utile.

Tratament medicamentos pentru anorexie

Medicii prescriu uneori medicamente pentru a v? ajuta s? v? reduce?i anxietatea pe care o sim?i?i ?n timp ce gestiona?i boala ?i, ?n special, pentru a reduce ?rumina?iile” pe care persoanele afectate le descriu.

Cel mai utilizat medicament se nume?te olanzapin? ?i a fost ales deoarece este cel mai sigur la persoanele tinere ?i cele care au o greutate mic?. Poate fi mai eficient dec?t diazepamul ?i medicamentele similare ?i este mai pu?in probabil s? creeze dependen??.

Cre?terea ?n greutate nu este acela?i lucru cu recuperarea, dar nu v? pute?i recupera f?r? a lua ?n greutate. Persoanele care sufer? de ?nfometate sever? ?nt?mpin?, de obicei, dificult??i ?n a se concentra sau a g?ndi clar, ?n special ?n ceea ce prive?te propriile sentimente.

Tratamentul obligatoriu pentru anorexie

Nu se prescrie, ?n mod obi?nuit, tratament obligatoriu. Se prescrie numai dac? o persoan? a ajuns ?ntr-o stare at?t de grav? ?nc?t:

  • nu poate lua decizii adecvate de una singur?
  • trebuie protejat? de v?t?m?ri grave.

?n cazul anorexiei, acest lucru se poate ?nt?mpla dac? greutatea v? este at?t de mic? ?nc?t s?n?tatea (sau via?a) v? este pus? ?n pericol ?i g?ndirea v-a fost grav afectat? de pierderea ?n greutate.

C?t de eficient este tratamentul pentru anorexie?

  • Mai mult de jum?tate dintre persoanele care sufer? de anorexie se recupereaz?, de?i, ?n medie, vor fi bolnave timp de 6-7 ani.
  • Recuperarea complet? poate avea loc chiar ?i dup? 20 de ani de anorexie sever?.
  • Studiile anterioare efectuate la bolnavii interna?i ?n spital ?n starea cea mai grav? au sugerat c? unul din cinci dintre ace?tia ar putea deceda. Cu ?ngrijire modern? ?i actualizat? constant, rata mortalit??ii este mult mai mic?, dac? persoana r?m?ne sub ?ngrijire medical?.
  • At?ta timp c?t inima ?i alte organe nu au fost deteriorate, majoritatea complica?iilor cauzate de ?nfometare par s? se amelioreze ?ncet, odat? ce persoan? respectiv? ?ncepe s? m?n?nce suficient.

Ob?inerea de ajutor profesional pentru bulimie

Medicul dumneavoastr? de familie v? poate trimite la un specialist: consilier, psihiatru sau psiholog.

Pute?i alege un terapeut, grup de autoajutor sau clinic? privat?, dar este totu?i mai sigur s? v? anun?a?i medicul de familie despre ceea ce se ?nt?mpl?.

Este indicat s? v? face?i un control am?nun?it al s?n?t??ii fizice. Tulburarea dumneavoastr? de alimenta?ie poate fi cauza unor probleme fizice. Mai pu?in frecvent, este posibil s? ave?i o afec?iune medical? nerecunoscut?.

Cele mai eficiente tratamente vor depinde probabil de simptomele dumneavoastr? particulare, de v?rsta ?i situa?ia dumneavoastr?.

Psihoterapie pentru bulimie

Dou? tipuri de psihoterapie s-au dovedit a fi eficiente ?n tratamentul bulimiei. Ambele sunt administrate ?n sesiuni s?pt?m?nale pe o perioad? de aproximativ 20 de s?pt?m?ni.

Terapie cognitiv-comportamental? (TCC)

Aceasta se face de obicei cu un terapeut individual, cu o carte de autoajutor, ?n grup sau cu un CD-ROM.

TCC v? ajut? s? v? analiza?i ?n detaliu g?ndurile ?i sentimentele. Este posibil s? fie necesar s? ?ine?i un jurnal ?n care s? v? nota?i obiceiurile alimentare, pentru a v? ajuta s? afla?i ce v? declan?eaz? episoadele de m?ncat compulsiv.

Dup? aceea, pute?i identifica modalit??i mai bune de a g?ndi ?i de a face fa?? acestor situa?ii sau sentimente. Ca ?n cazul tratamentului pentru anorexie, terapeutul v? va ajuta s? v? rec??tiga?i sentimentul propriei valori ca persoan?.

Psihoterapie interpersonal? (IPT)

Aceasta se face, de obicei, cu un terapeut individual, dar se concentreaz? mai mult pe rela?iile dumneavoastr? cu alte persoane. Este posibil s? fi pierdut un prieten, s? fi decedat o persoan? la care ?inea?i, sau s? fi trecut printr-o mare schimbare ?n via??, cum ar fi mutatul ?ntr-o alt? locuin??. V? va fi de ajutor s? reconstrui?i rela?ii de sus?inere care v? pot satisface nevoile emo?ionale mai bine dec?t m?ncarea.

Sfaturi alimentare pentru sprijin ?n cazul bulimiei

Acestea v? ajut? s? reveni?i la o alimenta?ie regulat?, astfel ?nc?t s? v? pute?i men?ine o greutate constant?, f?r? a v? ?nfometa sau a v? provoca v?rs?turi. Un nutri?ionist v? poate sf?tui cu privire la alimenta?ia s?n?toas?.

Un ghid precum ?Getting Better BITE by BITE” (a se vedea referin?ele) poate fi de ajutor.

Tratament medicamentos pentru bulimie

Chiar ?i ?n absen?a depresiei, dozele mari de antidepresive, cum ar fi fluoxetina (prozac), pot reduce dorin?a de a m?nca compulsiv.

Acest lucru v? poate reduce simptomele ?n 2-3 s?pt?m?ni ?i poate oferi un ??nceput” pentru psihoterapie. Din p?cate, f?r? celelalte forme de sprijin, beneficiile se estompeaz? dup? o perioad?.

C?t de eficient este tratamentul pentru bulimie?

  • Aproximativ jum?tate dintre cei afecta?i se recupereaz?, reduc?ndu-?i la jum?tate episoadele de m?ncat compulsiv ?i de v?rs?turi provocate. Nu reprezint? un remediu complet, dar v? va permite s? recupera?i un anumit control asupra vie?ii dumneavoastr?, cu mai pu?ine interferen?e din cauza problemei de alimenta?ie.
  • Rezultatul este mai pu?in favorabil dac? ave?i probleme cu drogurile, alcoolul sau autov?t?marea.
  • TCC ?i IPT func?ioneaz? la fel de eficient dup? un an, de?i TCC pare s? ?nceap? s? func?ioneze pu?in mai devreme.
  • Exist? anumite dovezi c? o combina?ie de un tratament medicamentos ?i psihoterapie este mai eficient? dec?t oricare dintre tratamentele aplicat separat.
  • Recuperarea are loc de obicei ?ncet, pe parcursul a c?teva luni sau mul?i ani.

Informa?ii suplimentare

Sfaturi online

(cunoscut? anterior drept Asocia?ia pentru tulbur?ri de alimenta?ie): Linie telefonic? de asisten?? pentru adul?i: 0845 634 1414; linia de asisten?? pentru tineri (sub 25 de ani): 0845 634 7650. B-eat este cea mai important? organiza?ie caritabil? din Regatul Unit care sprijin? orice persoan? afectat? de tulbur?ri de alimenta?ie sau de probleme legate de alimenta?ie, inclusiv familiile ?i prietenii acestora.

 Linie telefonic? de asisten??: 1890 200 444. E-mail: info@bodywhys.ie

site-ul web pentru diabetici cu tulbur?ri de alimenta?ie)

: Un site web american care ofer? informa?ii ?i op?iuni de tratament pentru tulbur?rile de alimenta?ie, instrumente de recuperare ?i resurse pentru cei care sufer? de tulbur?ri de alimenta?ie, furnizorii lor de tratament ?i cei dragi.

: are o sec?iune care se concentreaz? pe tinerii cu tulbur?ri de alimenta?ie.

E-mail: information@mentalhealthireland.ie. Ofer? ajutor celor care sufer? de boli mintale ?i promoveaz? s?n?tatea mintal? pozitiv?.

 NHS Choices Suna?i la 111 atunci c?nd ave?i nevoie de ajutor medical rapid, dar nu este o urgen?? de tip 999. Disponibil 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an. Apelurile sunt gratuite de pe telefoane fixe ?i telefoane mobile.

Resurse online pentru TCC

Bibliografie suplimentar?

Breaking free from anorexia nervosa: a survival guide for families, friends and sufferers, de Janet Treasure (Editura Psychology Press).

Anorexia nervosa and bulimia: how to help, de M. Duker ?i R. Slade (Editura Open University Press).

Eating Disorders: A parents' guide, de Rachel Bryant-Waugh ?i Brian Lask (Editura Penguin Books).

Skills-based learning for caring for a loved one with an Eating Disorder: The New Maudsley Method, de Janet Treasure, Grainne Smith ?i Anna Crane.

Bulimia Nervosa and Binge eating: A guide to recovery, de P. J. Cooper ?i Christopher Fairbairn (Editura Constable and Robinson).

Overcoming binge eating, de Christopher Fairburn (Editura Guildford Press).

Getting better BITE by BITE: A survival kit for sufferers of bulimia nervosa and binge eating disorders, de Janet Treasure ?i Ulrike Schmidt (Editura Hove Psychology Press).

Anorexia Nervosa and Related Eating Disorders (ANRED), 

Referin?e ?i credite

  • Agras, W. S.,Walsh, B.T., Fairburn, C. G., et al (2000) A multicentre comparison of cognitive-behavioural therapy and interpersonal psychotherapy for bulimia nervosa. Archives of General Psychiatry, 57, 459-466.
  • Bacaltchuk J., Hay P., Trefiglio R. Antidepressants versus psychological treatments and their combination for bulimia nervosa (Cochrane Review). In: The Cochrane Library, Issue 2 2003. Oxford: Update Software.
  • Bissada H. et al. Olanzapine in the treatment of low body weight and obsessive thinking in women with anorexia nervosa: a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. Am J Psychiatry 2008 Jun 16.
  • Eisler, I., Dare, C., Russell, G. F. M., et al (1997) Family and individual therapy in anorexia nervosa. Archives of General Psychiatry, 54, 1025-1030.
  • Eisler, I., Dare, C., Hodes, M., et al (2000) Family therapy for anorexia nervosa in adolescents: the results of a controlled comparison of two family interventions.
    Journal of Child Psychology and Psychiatry, 41,727-736.
  • Fairburn, C. G., Norman, P.A., Welch, S. L., et al (1995) A prospective study of outcome in bulimia nervosa and the long-term effects of three psychological treatments. Archives of General Psychiatry, 52, 304-312.
  • Hay, P. J., & Bacaltchuk, J. (2001) Psychotherapy for bulimia nervosa and bingeing (Cochrane Review) In: The Cochrane Library, Issue 1.
  • Lowe, B., Zipfel, S., Buchholz, C., Dupont, Y., Reas, D.L. & Herzog, W. (2001). Long-term outcome of anorexia nervosa in a prospective 21-year follow-up study. Psychological Medicine, 31, 881-890.
  • Luck A.J., Morgan J.F., Reid F. et al. (2002) The SCOFF questionnaire and clinical interview for eating disorders in general practice: comparative study. BMJ, 325, 755-756.
  • Milos, G., Spindler A., Schnyder, U. & Fairburn, C.G. (2005) Instability of eating disorder diagnoses: prospective study. British Journal of Psychiatry, 187, 573-578.
  • Theander, S. (1985) Outcome and prognosis in anorexia nervosa and bulimia. Some results of previous investigations compared with those of a Swedish long-term study. Journal of Psychiatric Research, 19, 493-508.
  • Senior R; Barnes J; Emberson J.R. and Golding J. on behalf of the ALSPAC Study Team (2005) Early experiences and their relationship to maternal eating disorder symptoms, both lifetime and during pregnancy. British Journal of Psychiatry, 187, 268-273.

Data public?rii: noiembrie 2019

Data revizuirii: noiembrie 2022

? Colegiul Regal al Medicilor Psihiatri (网曝黑料)

This translation was produced by CLEAR Global (Jan 2025)

Read more to receive further information regarding a career in psychiatry